| Scurtă introducere în acest modul În prezent, oamenii au acces la o gamă largă de resurse informaționale, de la motoare de căutare online precum Google și platforme de socializare precum Facebook și Twitter, până la simple liste de discuții și grupuri WhatsApp. Cu toate acestea, abundența de informații disponibile poate fi o provocare pentru a le gestiona. Din nefericire, odată cu creșterea încărcăturii și a surselor de informații, a crescut și răspândirea știrilor false și a teoriilor conspirației. Deși știrile false și propaganda au existat dintotdeauna, apariția unor noi surse de informații a schimbat modul în care acestea sunt distribuite, subliniind importanța găsirii unor modalități de a proteja oamenii de informațiile și teoriile false. Influențele noastre sociale joacă un rol important în modul în care alegem să primim informații. Oamenii caută informații despre ceea ce cred și fac semenii lor pentru a evita excluderea socială sau pur și simplu pentru a se simți parte a unui grup. Acest lucru este legat de aspectul reputațional al socializării care încurajează indivizii să urmeze anumite comportamente ale colegilor lor. Prin urmare, oamenii au tendința de a descoperi știri din postările făcute de prietenii lor pe platformele de socializare. Având în vedere că tinerii consumă majoritatea informațiilor din social media, acest aspect reputațional a devenit un element crucial în procesul de colectare a informațiilor între diferitele platforme de social media disponibile. O bulă informațională este creată atunci când oamenii consumă în principal sau exclusiv informații din același tip de surse sau cu același tip de agendă sau punct de vedere politic. Consecințele bulelor de informații pot fi semnificative. Acestea pot duce la o dezbatere polarizată și fragmentată, în care oamenii sunt mai puțin dispuși să se implice în discuții cu cei care au opinii diferite și în care diviziunile sociale și politice sunt consolidate. De asemenea, ele pot submina încrederea publicului în instituții precum mass-media și, în unele cazuri, pot avea chiar consecințe în lumea reală, cum ar fi răspândirea dezinformării sau exacerbarea conflictelor sociale și politice. Mai jos veți găsi o listă de activități de formare pe care le puteți implementa cu clasa/tinerii dvs. în scopul dobândirii de cunoștințe și abilități care să abordeze diverse aspecte legate de teoriile conspirației. |
 |
Ce este teoria conspirației?
Bulă informațională
De ce credem în teoriile conspirației?
Verificarea faptelor
Ce este gândirea critică?
Cum să scapi din gaura iepurelui (să eviți tentațiile)?
Activitate 3 - Calea către bulele de informații
De ce suntem cu toții atrași de teoriile conspirației:
Descriere
Să le dea cursanților o idee despre propriile lor sisteme de credințe și să le arate că practic nimeni nu este imun la dezinformare.
Rezultatele învățării
După finalizarea acestei activități, cursanții vor:
- să conștientizeze prejudecățile algoritmice ale motoarelor de căutare și ale platformelor de conținut, înțelegând modul în care rezultatele căutărilor pot fi influențate de caracteristicile demografice, convingerile și afilierile online.
- să își dezvolte competențele de alfabetizare digitală prin utilizarea eficientă a motoarelor de căutare și a platformelor de conținut pentru a obține informații.
- să pună sub semnul întrebării autenticitatea și credibilitatea conținutului online, perfecționându-și abilitățile de a discerne informațiile fiabile de cele false și de sursele tendențioase.
Materiale necesare pentru punerea în aplicare
- Telefoane mobile
- Laptop/desktop
- Pix
- Handout
- Instrumente de vizualizare digitală (MS paint sau mai avansate).
- Google - Bing - YouTube
Timp necesar
45 min.
Dimensiunea minimă / maximă a grupului
Ideal 6+ cursanți
Nivel
Începător (nu sunt necesare cunoștințe prealabile)
Introducere
Explicați despre activitate și explicați de ce avem tendința de a fi atrași de teoriile conspirației
10 min.
10 min.
Descrierea activității
1. Cursanții vor fi rugați mai întâi să utilizeze câteva motoare de căutare și platforme de conținut, căutând cuvinte-cheie date de formator. Câteva exemple pot fi "scandal", "bombă de știri", "fapt", "urgent" sau concepte similare. Aceștia vor fi încurajați să încerce aceeași căutare cu conturi diferite și cu motoare de căutare diferite și să încerce să caute aceleași cuvinte în "modul privat" sau atunci când sunt deconectați.
2. Ei vor discuta rezultatele, indiferent dacă acestea diferă sau sunt în aceeași ordine, și vor fi îndemnați să se gândească la căutările anterioare sau la convingerile generale care ar fi putut duce la rezultatele lor specifice. În cazul în care apar anunțuri, vor evalua, de asemenea, ce sunt și de ce pot apărea pe ecran (de exemplu, caracteristici demografice, sisteme de credință, grupuri la care au aderat online etc.).
3. Ulterior, ei vor vizualiza digital sau pe hârtie căile pe care le-au descoperit: de la credințe, caracteristici sau afilieri la reclame, de acolo la știri și de acolo la formarea potențială a unei credințe extreme și a grupului sau a unor credințe conexe.
30 min.
2. Ei vor discuta rezultatele, indiferent dacă acestea diferă sau sunt în aceeași ordine, și vor fi îndemnați să se gândească la căutările anterioare sau la convingerile generale care ar fi putut duce la rezultatele lor specifice. În cazul în care apar anunțuri, vor evalua, de asemenea, ce sunt și de ce pot apărea pe ecran (de exemplu, caracteristici demografice, sisteme de credință, grupuri la care au aderat online etc.).
3. Ulterior, ei vor vizualiza digital sau pe hârtie căile pe care le-au descoperit: de la credințe, caracteristici sau afilieri la reclame, de acolo la știri și de acolo la formarea potențială a unei credințe extreme și a grupului sau a unor credințe conexe.
30 min.
Debriefing
În cadrul sesiunii de informare, cursanții își vor împărtăși observațiile privind modul în care rezultatele căutării diferă în funcție de cuvinte cheie, convingeri personale și afilieri online. Sesiunea se concentrează pe realizările elevilor cu privire la prejudecățile algoritmice și formarea bulelor de filtrare și diferențele dintre browsere. Formatorul va încuraja cursanții să își exprime gândurile cu privire la impactul conținutului personalizat asupra perspectivelor lor și la modul în care acești algoritmi ar putea consolida convingerile existente.
10 min.
10 min.
Adaptarea la modul online
Nu este necesară nicio modificare.
Resurse suplimentare
Bowman N. D. & Cohen E. Scurtături mentale, emoții și recompense sociale: Provocările legate de detectarea și combaterea știrilor false. În Fake News: Understanding Media and Misinformation in the Digital Age. Editat de Melissa Zimdars și Kembrew McLeod. Cambridge, Massachusetts : The MIT Press, 2020.
Referințe
Van Prooijen, J. W., & Douglas, K. M. (2017). Teoriile conspirației ca parte a istoriei: Rolul situațiilor de criză societală. Memory Studies, 10(3), 323-333.
