| Scurtă introducere în acest modul În prezent, oamenii au acces la o gamă largă de resurse informaționale, de la motoare de căutare online precum Google și platforme de socializare precum Facebook și Twitter, până la simple liste de discuții și grupuri WhatsApp. Cu toate acestea, abundența de informații disponibile poate fi o provocare pentru a le gestiona. Din nefericire, odată cu creșterea încărcăturii și a surselor de informații, a crescut și răspândirea știrilor false și a teoriilor conspirației. Deși știrile false și propaganda au existat dintotdeauna, apariția unor noi surse de informații a schimbat modul în care acestea sunt distribuite, subliniind importanța găsirii unor modalități de a proteja oamenii de informațiile și teoriile false. Influențele noastre sociale joacă un rol important în modul în care alegem să primim informații. Oamenii caută informații despre ceea ce cred și fac semenii lor pentru a evita excluderea socială sau pur și simplu pentru a se simți parte a unui grup. Acest lucru este legat de aspectul reputațional al socializării care încurajează indivizii să urmeze anumite comportamente ale colegilor lor. Prin urmare, oamenii au tendința de a descoperi știri din postările făcute de prietenii lor pe platformele de socializare. Având în vedere că tinerii consumă majoritatea informațiilor din social media, acest aspect reputațional a devenit un element crucial în procesul de colectare a informațiilor între diferitele platforme de social media disponibile. O bulă informațională este creată atunci când oamenii consumă în principal sau exclusiv informații din același tip de surse sau cu același tip de agendă sau punct de vedere politic. Consecințele bulelor de informații pot fi semnificative. Acestea pot duce la o dezbatere polarizată și fragmentată, în care oamenii sunt mai puțin dispuși să se implice în discuții cu cei care au opinii diferite și în care diviziunile sociale și politice sunt consolidate. De asemenea, ele pot submina încrederea publicului în instituții precum mass-media și, în unele cazuri, pot avea chiar consecințe în lumea reală, cum ar fi răspândirea dezinformării sau exacerbarea conflictelor sociale și politice. Mai jos veți găsi o listă de activități de formare pe care le puteți implementa cu clasa/tinerii dvs. în scopul dobândirii de cunoștințe și abilități care să abordeze diverse aspecte legate de teoriile conspirației. |
 |
Ce este teoria conspirației?
Bulă informațională
De ce credem în teoriile conspirației?
Verificarea faptelor
Ce este gândirea critică?
Cum să scapi din gaura iepurelui (să eviți tentațiile)?
Activitate 5 - Vizualizarea bulelor de informații
Potrivit lui Agarwal & Bandeli (2017), rețeaua este complet conectată. Fiecare blog se conectează la fiecare alt blog și au în comun aceleași hyperlink-uri.
În plus, algoritmii de căutare personalizată și de social media prezintă selectiv informații pe baza comportamentului online anterior al unui utilizator, limitând expunerea la diverse perspective.
Este obișnuit ca oamenii să favorizeze informațiile care le confirmă convingerile sau ipotezele preexistente, ceea ce îi determină să interpreteze informațiile într-un mod care le confirmă convingerile.
Descriere
Dezvoltarea unei înțelegeri a modului în care "teoreticianul din fiecare dintre noi" poate evolua de la convingeri destul de raționale sau comune atunci când este plasat în propria bulă de informații.
Rezultatele învățării
După finalizarea acestei activități, cursanții vor:
- Să înțeleagă componentele cheie ale diferitelor legende urbane, credințe extreme și teorii ale conspirației.
- Analizează asemănările și modelele dintre diferite teorii, identificând teme comune și motive de bază.
- Cultivarea sensibilității față de factorii culturali și societali care influențează sistemele de credință.
Materiale necesare pentru punerea în aplicare
- Telefoane mobile
- Laptop/desktop
- Pix
- Notebook
- Instrumente de vizualizare digitală (MS paint sau mai avansate)
Timp necesar
40 min.
Dimensiunea minimă / maximă a grupului
Orice grup, dar în mod ideal 6+ cursanți pentru rezultate diverse.
Nivel
Începător (nu sunt necesare cunoștințe prealabile).
Introducere
Explicați activitatea și conceptul de rețea complet conectată.
10 min.
10 min.
Descrierea activității
Elevii vor fi rugați mai întâi să folosească materialul tipărit relevant și să scrie pe bule o legendă urbană, o credință extremă sau o teorie a conspirației. Alternativ, formatorul împreună cu cursanții pot veni cu câteva teorii și legende, iar cursanții vor încerca apoi să le unească și să evalueze punctele de similitudine, de exemplu, poveștile despre Bigfoot și mișcările anti-vaccin împărtășesc neîncrederea față de faptul că guvernul ascunde în mod deliberat informații de siguranță de la public sau conspirațiile din 11 septembrie și teoriile privind "feminizarea" societății împărtășesc furia reprimată față de o reprezentare modernă mai sănătoasă a grupurilor marginalizate anterior.
20 min.
20 min.
Debriefing
În cadrul sesiunii de informare, formatorul va încuraja cursanții să își împărtășească observațiile cu privire la factorii psihologici care determină aceste narațiuni și la contextele istorice care le modelează evoluția.
Discuțiile vor aborda importanța empatiei și a deschiderii minții atunci când se analizează diverse sisteme de credință. Cursanții vor reflecta asupra sensibilității culturale și a conștiinței critice cultivate în timpul activității, subliniind importanța înțelegerii interacțiunii complexe dintre anxietățile societății, evenimentele istorice, formarea convingerilor și viziunile asupra lumii cu care pot fi asociate aceste idei.
10 min.
Discuțiile vor aborda importanța empatiei și a deschiderii minții atunci când se analizează diverse sisteme de credință. Cursanții vor reflecta asupra sensibilității culturale și a conștiinței critice cultivate în timpul activității, subliniind importanța înțelegerii interacțiunii complexe dintre anxietățile societății, evenimentele istorice, formarea convingerilor și viziunile asupra lumii cu care pot fi asociate aceste idei.
10 min.
Adaptarea la modul online
Nu sunt necesare modificări.
Resurse suplimentare
Glasser T. L., Zhou S., & Varma A. Native Advertising as Counterfeit News. În Fake News: Understanding Media and Misinformation in the Digital Age. Editat de Melissa Zimdars și Kembrew McLeod. Cambridge, Massachusetts : The MIT Press, 2020.
Referințe
Agarwal N. & Bandeli K. K. Blogs, Fake News, and Information Activities. În Digital Hydra: Security Implications of False Information Online, paginile 31-45. Centrul de excelență pentru comunicații strategice al NATO (StratCom COE), 2017.
Handouts
